Doar câteva cuvinte despre scrisoarea deschisă editată de Bogdan Manolea împreună cu comunitatea open source și preluată de blogosferă (Manafu, Stanca, etc):
Așa cum spuneam și aici, Microsoft sprijină necondiționat administrația publică în demersul ei de a deveni mai deschisă, mai consistentă și mai conectată cu cetățenii. De aceea, suntem de acord cu mare parte din scrisoarea de mai sus, în special cu punctele legate de publicarea de date (punctul 2 din scrisoare), reutilizarea serviciilor (3 și 7) sau accesibilitate (6), însă avem rezerve în ceea ce privește preferințele față de modul de a dezvolta software (în scrisoare se preferă open source la punctul 1 și 5) și în general orice preferință, care numește tehnologii (5) sau standarde de orice fel (4).
Credem cu tărie că neutralitatea tehnologică a administației publice este esențială pentru promovarea competiției, inovației și alocarea responsabilă de resurse financiare. Deschiderea administrației publice către o diversitate de tehnologii nu trebuie confundată cu impunerea unor modele de dezvoltare de software sau impunerea anumitor standarde.
Să mă explic: în momentul în care se preferă software open source în dauna software-ului proprietar, practic se discriminează o mare parte a firmelor de software și aici nu vorbesc de Microsoft, sau IBM, sau Oracle, ci vorbesc de firmele de software locale, din România. În plus, textul
”Toate aplicaţiile desktop realizate în cadrul proiectului trebuie să ruleze la fel de bine pe principalele trei sisteme de operare folosite în România. (ex. Windows OS, Mac OS si GNU/Linux)”,
deși pare o frază nevinovată, chiar generoasă, în realitate exprimă o preferință explicită către aplicații dezvoltate în Java. Chiar dacă pare ciudat, asta e realitatea: vedem din ce în ce mai multe caiete de sarcini care conțin această frază și discriminează o mare parte din dezvoltatorii locali de software. Din fericire ordonanța de guvern care reglementează achizițiile publice (OUG34/2006) este una eminamente neutră și non-discriminatorie, iar greșeli cum sunt cele de mai sus sunt contracarate prin contestații și chiar anulări.
De aceea considerăm că orice impunere de tehnologii, standarde sau metode de dezvoltare este dăunătoare pentru industria IT locală și pentru dezvoltarea ei sănătoasă. Recomandăm guvernelor, primăriilor și agențiilor să se concentreze pe rezolvarea nevoilor în achizițiile publice și nu pe preferințe tehnologice.
Zoli Herczeg
National Technology Officer
Microsoft România
Zoli Herczeg 
Multumesc pentru comentariu.
Marturisesc ca fiind 1 Aprilie ma asteptam ca titlul sa fie ca ” Microsoft Romania sustine in totalitate Manifestul… ” 🙂
Dincolo de gluma, cred ca titlul actual sublinieaza ceea ce de fapt dorim cu totii: o solutie de eGovernment deschisa si discutata deschis.
Faptul ca noi o vedem in cele 7 puncte si voi sau altii (pentru ca sunt sigur ca nu toti sunt de acord) vad importante numai unele din cele 7 puncte si celelalte in alt mod sau altele, este absolut normal.
Dar important este sa fim cu totii participanti in dezbaterea pe tema eRomania – ar fi pacat ca un astfel de proiect ce pare major – sa se piarda in niste buzunare sau altele sau sa fie implementat prost.
Mai mult, daca oricare din asociatiile in care Microsoft face parte ar face un document in acelasi sens (adica ideea de manifest) cred ca am avea cu totii de cistigat.
Acum 3 puncte pe fond:
a. Punctul 1 nu este despre software, este despre continut. (cred ca nu am fost poate suficient de clar in asta) – facem o diferenta clara intre continut-content (in care intra atit continut care ar putea fi protejat prin drept de autor (text, imagini, video, etc) + simple date (care nu sunt protejate).
Punctul 1,2 si 3 vorbesc despre continut in sensul de mai sus, 4 standarde, 5 soft, 6 accesibilitate si 7 concurenta leala. Cel putin asa am vrut sa sune 🙂
b. In niciun moment cind am discutat fraza ref la cele 3 sisteme de operare, nu ne-am gindit (cel putin eu sau in public) ca in fapt aducem Java sau altul in avantaj. Daca s-ar intampla asa, atunci ar putea fi o problema. Nu vreau sa ma avint in comentarii tehnologice care depasesc nivelul meu de cunostiinte, dar cred in continuare ca principiul este corect. Poate termenul de aplicatie desktop sa fie rafinat (in fond pot fi 3 aplicatii distincte), poate altceva, dar daca nu – cadem in mod direct intr-o preferinta tehnologica pentru SO Windows, ceea ce nu este fair. (deci nu mai e neutralitate tehnologica)
c. O lege trebuie sa fie neutra dpdv tehnologic, asta este un lucru cert. Iar noi nu incercam sa schimbam sau sa propunem o lege prin Manifest. Doar ca aici nu vorbim de o lege, ci de o alegere a unei institutii publice intr-un proiect concret.
Iar impunerea unor cerinte (sau mai degraba a unui punctaj) legat de situatia dreptului de autor asupra rezultatului proiectului (fie el continut sau soft) nu trebuie sa fie interpretata ca o preferinta pentru o tehnologie sau alta, ci o conditie contractuala care poate fi (eu zic este) in beneficiul autoritatii contractante.
Acum discutam teoretic insa. Daca Autoritatea vrea un program care sa-i spuna cit face 2+2, o asemenea clauza este imperios necesara. Daca autoritatea vrea un ansamblu de solutii, pe care o firma care ar face-o prin OSS nu poate sa le puna la dispozitie, atunci clauza trebuie pusa astfel incit sa se poata face programul, si Auutoritatea sa aibe cit mai multe drepturi.
Stiu de situatii (si nu e vorba de Ms aici) in care Autoritatea a fost atit de ignoranta in privinta dreptului de autor asupra produsului final, incit , dupa ce l-au lansat, a fost practic santajata de firma care a facut produsul si care avea toate drepturile de autor. (adica Autoritatea nu avea nici macar o licenta de utilizare). Si aia sunt bani aruncati pe fereastra.
Pingback: Weblogul lui Gigi Ciubuc : Citeste si da mai departe
Fals, in pare rau s-o spun. Ma opresc sa fac ipoteze asupra motivatiei care a dus la o astfel de formulare (la o adica ar putea fi vorba si de o nevinovata „ignoranta tehnica”). Si ca sa demonstrez falsitatea, mi-ar ajunge un singur contraexemplu, desi cred ca gasesc rapid mai multe:
Mono/dotNET – Windows, Linux, MacOS
QT (Nokia) – oferit si ca Open-Source si comercial – Windows (all flavors), Linux, MacOS, Maemo, Symbian. Poti programa in: C++, Java, Ada, C#, Lisp/Haskell/Lua, PERL, PASCAL, Python, Ruby, TCL
GTK – oferit ca Open Source – Windows, Linux, MacOS – poti programa in C/C++, C#, Ruby, Python, Pascal, Ada, Smalltalk, TCL
Adrian
( 🙂 Hmmm. Tarie zici? E suficient de tare deja pentru o cruciada sau ceva inchizitie? 🙂 )
Opinia mea e: statul trebuie sa aiba in primul rand grija de cetateni. Prin contrast, n-am vazut in Constitutia Romaniei ceva care sa semene a garantarea neutralitatii tehnologice.
Relevanta celor de mai sus: recomandarea din scrisoarea deschisa se refere la aplicatiile desktop – care, la o adica, nu exclud aplicatii care se distribuie catre cetateni (fizici sau corporatisti). Daca, de dragul neutralitatii tehnologice, un cetatean care utilizeaza un Operating System non-Windows este limitat in relatiile cu statul, cred ca avem de a face cu neutralitatea tehnologice de dragul neutralitatii tehnologice si o abdicare de la ceva mai fundamental.
Adrian
Eu am o problema cu ” la fel de bine „.
Daca vrei sa faci o aplicatie DESKTOP ( si nu web!) sa ruleze la fel de bine pe Windows (XP, 7), MacOS(Leopard, etc) si pe Linux(Ubuntu, Fedora, etc) – deja avem o aplicatie care va avea cel mai mic numitor comun intre toate…
Din punctul meu de vedere, cred ca ar trebui sa ne concentram pe 1, 2 si 3.
@Ignat Andrei
Hell, yea! Nice „slip of tongue”, mate!
„cel mai mic numitor comun intre toate” zici, eh?
Evident ca „cel mai mic numitor comun” e 1 (si, formal vorbind, probabil adevarat daca privesti din perspectiva tehnologiilor Microsoft, care merg pe o singura platforma).
Daca vroiai sa zici: „cel mai mare numitor comun”, te-as fi asigurat ca-i suficient de mare ca sa incapa multe, chiar n-ar trebui sa-ti fie frica tie sau altora.
BTW: esti cumva din categoria „dezvoltatorilor locali de software discriminati de caiete de sarcini care, in mod ciudat, cer suport pentru mai multe platforme in acelasi timp”? Acele caiete pe care o ordonanta eminamente neutră și non-discriminatorie le anuleaza?
Adrian
@Bogdan, @Adrian din păcate astfel de fraze ”abile” fac diferența în achizițiile publice. Îmi pare rău să vă dezamăgesc…
Din cauza asta mă irită orice numire explicită sau implicită de tehnologii.
Adrian,
Trebuie sa te dezamagesc.
Nu am niciun interes, nici o afacere cu statul, nimic!
Doar ca nu imi place ideea de aplicatie desktop valabila pentru toate platformele ….
Si greseala a fost ne-intentionata…ai dreptate la forma, dar nu la fondul problemei . Poti, te rog , sa imi arati o aplicatie VERIFICATA care ruleaza LA FEL DE BINE pe toate versiunile de Windows/Linux/Mac ? ( si subliniez , VERIFICATA !)
@Zoli – de aceea am pus in paranteza si cu titlul de exemplu, ca sa intelega ideea. Daca nu principalele 3 SO folosite in Romania pot fi considerate: Win Xp, Win 98 si Win 95.
@Zoli
din păcate astfel de fraze ”abile” fac diferența în achizițiile publice. Îmi pare rău să vă dezamăgesc…
Vezi tu, Zoli, eu cu intelesul am ce am si nu numai in achizitiile publice. In special in conditiile in care intelesurile imi sunt atribuite desi n-au fost in intentia mea (eg în realitate exprimă o preferință explicită către aplicații dezvoltate în Java., fraza care mi se pare complet nefondata… cat despre „abila” ma abtin sa judec).
Cat despre dezamagire… chiar te rog sa nu te mai framanti pe chestia asta, multumesc frumos oricum.
Din cauza asta mă irită orice numire explicită sau implicită de tehnologii
Sa inteleg ca preferință explicită către aplicații dezvoltate în Java. a fost o incercare de auto-iritare?
Pardon, retractez si intreb altceva: te irita la modul general sau intr-un anume context?
Adrian
@Ignat Andrei
Chiar nu trebuie, si chiar n-o sa reusesti sa ma dezamagesti (pentru ca n-am asteptari din partea asta).
Cu placere: OpenOffice (Windows, Linux, MacOS, Solaris) Sa mai caut exemple?
M-as bucura sa fie mai multe ca exemplu originate din peisajul industriei software din Romania, asta ar putea fi unul dintre efectele benefice ale recomandarii suportului multi-platforma: de exemplu prin introducerea acestei cerinte in caietul de sarcini, industria software din Romania ar avea de castigat prin capatarea de experienta in a creea aplicatii care ruleaza la fel de bine pe mai multe platforme.
Adrian
@Adrian, eu înțeleg ce spui și îți zic încă o dată: am văzut prea multe licitații adjudecate pentru soluții Java pe baza acelei fraze.
Exemplul cu OpenOffice nu duce nicăieri, fiindcă sunt aplicații diferite pentru sisteme de operare diferite. Chiar vrei să ceri ofertanților pentru proiectul eRomania să-ți dezvolte de 3 ori aplicațiile client? Nu cred…
Nu cer sa dezvolte de 3 ori, cer o singura proiectare/codare ajand grija la portabilitatea intre OS-uri, o recompilare de trei ori si un QA facut de 3 ori (sunt firme care fac asta in mod curent, chiar pentru mai mult de 3 platforme; lucrez pentru o companie care face asta).
Oh, acum inteleg ce vrei sa spui: ca formularea folosita in Manifest poate fi interpretata (i.e. admite si interpretarea) ca o cerinta obligatorie: „write one, run everywhere” (ceea ce ar insemna automat Java? Nici macar, dar ar limita intr-adevar serios gama de tehnologii folosite).
Sa inteleg ca o formulare mai precisa dar cu mentinerea cerintelor de portabilitate nu te-ar mai irita?
Multumiri pentru observatie si rabdarea de a sta in dialog.
Adrian
Eu imi pun intrebarea pina la urma cum definesti un sistem de operare relevant, la ce numar in jos te opresti?
Si la fel ce se intelege prin aplicatie desktop? Daca e ceva ce lucreaza pe infrastructura administratiei publice si nu la consumator direct, nu stiu cit e de bine sa se impuna ceva, si cit de relevant e pentru clientul final adica noi, cit timp banul public e folosit la maxima eficeinta… La urma urmei intern isi pot alege ce solutie e cost eficienta (Linux, PDC, Vista :)etc ) cit timp zona customer facing e interoperabila. Si la sfirsitul zilei interoperabilatea desktop si la fel intretinerea aplicatie pe mai multe sisteme se reflecta in costuri. Si zic asta din prima mina, am facut cindva o aplicatie Java(si la CeBit fu deci era destul de mare ) care rula pe citeva distributii de Linux, pe Solaris si Windows, si nu a fost chiar un walk in te park sa mentanata ei. Si se pare ca Adrian stie despre ce vorbesc, dar eu zic ca in timp devine un efort semnificativ.
Intrebarea care iarasi se pune cit sintem dispusi sa platim pentru interoperabilitate desktop, si revenind la inceput de la ce baza utilizatori merita dpv utilizarii banilor public.
Mi-as dori tare mult sa nu se opreasca la un singur sistem de operare.
Uite, mi-e mie ca mi se-apleaca daca iarasi aud ca trebuiesc nu stiu cate sisteme noi cu Win7, distribuite pe tot teritoriul Romaniei, numai pentru „eliberare controlata de certificate cu verificarea incrucisata a buletinului de identitate” Sau altceva pe linia asta…
Cu scuzele de rigoare pentru gazda blogului, campania „Get the facts” nu m-a convins niciodata.
Care, daca e bine facut (prin opozitie cu quick-and-dirty):
a. este eficient in timp prin cresterea bazei de utilizatori (si scaderea costurilor de exploatare)
b. semnificativ nu inseamna exorbitant. As zice ca sta inca in zona accesibilului (affordable)
Adrian
Pingback: Oficial Microsoft, despre proiectul eRomania | Pagina lui Dragos Stanca
Eu nu cred in „gratis”, chiar si un sistem W7 gratis aduce costuri asa cum si un OS gratis aduce si putem sa continuam… Idea dupa mine e ce „gratis” e cel mai eficient pentru respectiva organizatie. Si asta depinde de organizatie, nu exista solutie aprioric si general mai buna.
La fel si semnificativ, la mentenanta unui soft mutiplatfoma, pentru unii acceptabil pentru altii nu, dar iarasi de la caz la caz vorbim.
Paște fericit vă doresc!
Eu inteleg fraza:
„Toate aplicaţiile desktop realizate în cadrul proiectului trebuie să ruleze la fel de bine pe principalele trei sisteme de operare folosite în România. (ex. Windows OS, Mac OS si GNU/Linux)”
in dorinta de a nu crea discriminari intre contribuabilii care folosesc un anumit OS fata de alti care folosesc alt OS.
Din pacate, acest deziderat nu e usor de realizat cand e vorba de aplicati mai complexe (chiar daca se foloseste Java); tot din pacate, nu aceasta cerinta e de vina pentru discriminarea firmelor care folosesc frameworks ce sunt single-platform, ci producatorii acolor frameworks.
Oricum, ca si contribuabil/persoana fizica, nu vad cazuri in care o autoritate publica sa fie intr-adevar nevoita sa imi ceara sa folosesc o aplicatie rich client (desktop) in relatia cu ea – o aplicatii web cu frontend HTML e suficienta; in schimb ma astept sa folosesc doar formate de date, documente si protocoale standardizate si cu specificatii publice.
Zoli cu tot respectul faci ceva confuzii:
a) Referitor la:
–
”Toate aplicaţiile desktop realizate în cadrul proiectului trebuie să ruleze la fel de bine pe principalele trei sisteme de operare folosite în România. (ex. Windows OS, Mac OS si GNU/Linux)”
deși pare o frază nevinovată, chiar generoasă, în realitate exprimă o preferință explicită către aplicații dezvoltate în Java.
–
Nu, nu inseamna java, de unde e scoasa preferinta catre Java?
Sunt multe solutii, chiar si desktop ce pot rule pe aceste platforme,
fie ca se scrie .NET pe Windows sau Java pe Linux/MAC OS (de doua ori)!
Cred ca e o falsa problema, aplicatiile din eRomnaia, trebuie sa fie disponibile pe Web. Iar pe server poate fi folosit orice limbaj, chiar nu conteaza, din moment ce va marge decent pe marea majoritate de browsere.
b) Software open source
–
Să mă explic: în momentul în care se preferă software open source în dauna software-ului proprietar, practic se discriminează o mare parte a firmelor de software și aici nu vorbesc de Microsoft, sau IBM, sau Oracle, ci vorbesc de firmele de software locale, din România.
–
Te rog citeste inca o data se prefera „Software open source”
NU SE AFIRMA ASA CEVA!
Probabil se vor folosi baze de date comerciale si este chiar normal sa se intample asta!
Relativ la Open Sourse (Licenta deschisa) se refera la rezultatul proiectelor eRomania, care in mod normal trebuie sa fie o cerinta a contractelor!
La ce ne foloseste proiectul AEL cand statul a bagat o groaza de bani si a obtinut ce? A obtinut o licenta de folosire! Nu are produsul, nu are sursele, nu are nimic!
Important sa fie un dialog, numai astfel se pot ajunge la cele mai bune solutii!
Cu respect,
Petrica Clement Chiriac (Tica2)
Fluxinternet SRL
@Tica2, inginerește este ok ce spui, însă realitatea licitațiilor este mai cruntă. De aia orice preferință tehnologică este dăunătoare.
Voi închide comentariile pe acest subiect, până după paști.
am îndepărtat trollurile. cheers.