Susținem o administrație publică deschisă

Doar câteva cuvinte despre scrisoarea deschisă editată de Bogdan Manolea împreună cu comunitatea open source și preluată de blogosferă (Manafu, Stanca, etc):

Așa cum spuneam și aici, Microsoft sprijină necondiționat administrația publică în demersul ei de a deveni mai deschisă, mai consistentă și mai conectată cu cetățenii. De aceea, suntem de acord cu mare parte din scrisoarea de mai sus, în special cu punctele legate de publicarea de date (punctul 2 din scrisoare), reutilizarea serviciilor (3 și 7) sau accesibilitate (6), însă avem rezerve în ceea ce privește preferințele față de modul de a dezvolta software (în scrisoare se preferă open source la punctul 1 și 5) și în general orice preferință, care numește tehnologii (5) sau standarde de orice fel (4).

Credem cu tărie că neutralitatea tehnologică a administației publice este esențială pentru promovarea competiției, inovației și alocarea responsabilă de resurse financiare. Deschiderea administrației publice către o diversitate de tehnologii nu trebuie confundată cu impunerea unor modele de dezvoltare de software sau impunerea anumitor standarde.

Să mă explic: în momentul în care se preferă software open source în dauna software-ului proprietar, practic se discriminează o mare parte a firmelor de software și aici nu vorbesc de Microsoft, sau IBM, sau Oracle, ci vorbesc de firmele de software locale, din România. În plus, textul

”Toate aplicaţiile desktop realizate în cadrul proiectului trebuie să ruleze la fel de bine pe principalele trei sisteme de operare folosite în România. (ex. Windows OS, Mac OS si GNU/Linux)”,

deși pare o frază nevinovată, chiar generoasă, în realitate exprimă o preferință explicită către aplicații dezvoltate în Java. Chiar dacă pare ciudat, asta e realitatea: vedem din ce în ce mai multe caiete de sarcini care conțin această frază și discriminează o mare parte din dezvoltatorii locali de software. Din fericire ordonanța de guvern care reglementează achizițiile publice (OUG34/2006) este una eminamente neutră și non-discriminatorie, iar greșeli cum sunt cele de mai sus sunt contracarate prin contestații și chiar anulări.

De aceea considerăm că orice impunere de tehnologii, standarde sau metode de dezvoltare este dăunătoare pentru industria IT locală și pentru dezvoltarea ei sănătoasă. Recomandăm guvernelor, primăriilor și agențiilor să se concentreze pe rezolvarea nevoilor în achizițiile publice și nu pe preferințe tehnologice.

Zoli Herczeg
National Technology Officer
Microsoft România

Oблачные Bычисления – Cloud Computing

Mâine voi fi la http://www.moldovaictsummit.md/ și am fost rugat să spun câteva cuvinte pentru allmoldova despre prezentările mele. Iată ce a ieșit: http://www.allmoldova.com/project/ict-summit/interview/1225.html. Iar dacă nu știți rusă, ăsta e textul original:

1. Trenduri IT – cloud computing, perspectiva Microsoft

Cloud computing nu este o idee nouă, este doar o evoluție firească în lumea tehnologiei informației.

Consumatorul de acasă

Un utilizator casnic de calculator folosește zilnic cloud computing când își citește emailurile de pe Hotmail, sau când stă de vorbă cu prietenii pe Messenger, sau când își actualizează profilul pe Facebook, sau când se joacă pe Xbox Live. Este ceva normal. De fapt, acest utilizator folosește servicii de pe internet, găzduite în “nor” (cloud). Îl interesează ce este pe serverele, care deservesc serviciile de mai sus? Probabil că nu. Este treaba furnizorilor de servicii să aibă grijă de infrastructura din nor și să țină serviciile online, fără întrerupere. Mai mult, unele servicii se consumă ca atare, cum sunt Bing, Bing Maps, Healthvault sau Office Web Apps iar altele sunt servicii adiționale la software local: Windows Live, Office Live, Xbox Live etc. În aceste condiții, consumatorii sunt interesați să aibă experiență similară pe calculator, pe telefonul mobil, dar și pe televizor.

Mediul de business și sectorul public

Dacă ne gândim acum la firme sau organizații (guverne, primării, agenții etc), ele în mod tradițional își găzduiesc singure soluțiile informatice. Aplicațiile software rulează pe servere în interiorul acestor organizații. Haideți să extrapolăm ideea de mai sus a serviciilor de pe internet și în pentru această lume. Este foarte probabil ca la un moment dat, anumite aplicații vor merita să fie “aruncate în nor”, în sensul că organizația în loc sa cumpere servere plus software plus mentenanță, vor cumpăra doar un abonament pentru un serviciu găzduit în nor. Acest model se numește în literatura de specialitate Software as a Service sau SaaS. Microsoft ofera deja astfel de servicii pentru firme sau organizații: email, colaborare, conferințe, gestiunea clienților, mesagerie instantanee, arhivare etc (http://microsoft.com/online). Din păcate, aceste servicii nu sunt încă disponibile în Moldova (nZ: în România vor fi disponibile din aprilie 2010). Aceste servicii sunt de fapt variante online ale serverelor Microsoft: Exchange, SharePoint, Communications Server, Dynamics CRM și Live Meeting.

Oare ăsta este viitorul? Unii spun că da. Microsoft crede însă că viitorul va fi unul mixt, în care vor coexista soluții informatice tradiționale împreună cu servicii găzduite în nor. Strategia Microsoft este să ofere software în așa fel încât beneficiarii să poată alege modul de instalare și consum, fie a) să-și instaleze acel software local, fie b) să-l găzduiască la un partener sau c) să se aboneze la servicii din nor. Oferim această libertate de alegere și posibilitatea de a face combinații de orice fel. Numim aceasta strategie Software + Services sau S+S.

Platforma de cloud computing

Următorul pas este să ne gândim la dezvoltatorii de software și să le oferim o platformă de calcul atractivă în nor. Gândiți-vă numai la succesul Microsoft, care se datorează în primul rând sutelor de mii de aplicații, care au fost scrise să ruleze pe Windows și SQL Server. Ideea este simplă: un sistem de operare plus baze de date în nor, configurabile dinamic, cu posibilitatea de a aloca resurse de calcul și stocare în funcție de nevoile aplicației. Exact asta face Windows Azure și SQL Azure.

Concluzie

În încheiere vreau să subliniez că angajamentul Microsoft în domeniul cloud computing este total. “We’re all in” așa cum scrie și la http://www.microsoft.com/cloud/. Investim în centre de date (in momentul de fata 3 in Statele Unite ale Americii si unul în Irlanda) cu capacitate de peste 100000 de servere fiecare, cu un randament energetic excelent: PUE=1,3 (Power Usage Effectiveness). În același timp, credem în eficiența strategiei noastre mixte, numită Software+Services, vom continua sa livrăm software capabil să ruleze în orice centru de date (la client, la hoster sau în nor) și vom căuta să oferim o experiență uniformă utilizatorilor, indiferent de ce au ei în față (calculator, browser, telefon mobil sau televizor).

2. Importanţa neutralităţii tehnologice în achiziţiile publice

Microsoft sprijină necondiționat administrația publică în demersul ei de a deveni mai deschisă, mai consistentă și mai conectată cu cetățenii. Credem cu tărie că neutralitatea tehnologică a administației publice este esențială pentru promovarea competiției, inovației și alocarea responsabilă de resurse financiare. Deschiderea administrației publice către o diversitate de tehnologii nu trebuie confundată cu impunerea unor modele de dezvoltare de software sau impunerea anumitor standarde. Considerăm că orice impunere este dăunătoare pentru industria IT locală și pentru dezvoltarea ei sănătoasă. Recomandăm guvernelor, primăriilor și agențiilor să se concentreze pe rezolvarea nevoilor în achizițiile publice și nu pe preferințe tehnologice.

Despre dreptul la intimitate în fața calculatorului

Săptămâna trecută am făcut disponibilă tehnologia U-Prove:

  1. specificațiile criptografice ale U-Prove sub Open Specification Promise
  2. kituri de dezvoltare (SDK) pentru C# și Java sub licența BSD
  3. un prim preview (CTP) cu implementarea Microsoft a U-Prove sub forma unei extensii la Windows Identity Framework, plus actualizări pentru CardSpace și ADFS 2.0

De ce este important? Fiindcă tehnologia asta permite niște scenarii foarte interesante. Știm de la grădiniță că în IT dacă impunem securitate, de obicei se sacrifică ușurința în utilizare și, de cele mai multe ori, se sacrifică din intimitatea utilizatorului (nz: voi folosi ”intimitate” pentru conceptul de privacy). Există foarte multe scenarii, în care este de dorit să nu se divulge ”chestii” despre utilizator, decât ceea ce este necesar. De exemplu:

  • în tranzacțiile (plățile) mici de pe internet, unde nu este necesar să se știe cine face plata (donații, micropayments)
  • la cumpărarea de medicamente (sau alte plăți anonime), unde nu doresc să dezvălui identitatea mea, decât faptul că sunt eligibil (am rețetă de la medic) și că am suficienți bani
  • în sisteme medicale, care să elibere doar anumite rezultate ale pacientului către medicul destinație
  • în scenarii în care nu dorim trasabilitatea comportamentului utilizatorului, nici măcar de către furnizorul de identitate (de ex: sisteme de vot electronic) etc

Toate astea în condițiile în care se păstrează securitatea sistemului. Se numește ”minimal disclosure”, iar aplicațiile sunt ”privacy-enabled”. Este într-adevăr magic, sau cum spune Stefan Brands, creatorul U-Prove: crypto magic.

Vă recomand să urmăriți interviurile lui Vittorio de pe Channel9 IdElement:

  1. Announcing Microsoft’s U-Prove Community Technical Preview
  2. Deep Dive into U-Prove Cryptographic protocols
  3. U-Prove CTP: a Developers’ Perspective

Documentația pentru fișierele *.pst este online

Așa cum am promis, am publicat specificațiile pentru pst-uri, adică fișierele de tip Outlook Personal Folders, care sunt capabile să stocheze (local, pe client) obiecte de tip email, calendar, contacte, notițe, taskuri, formulare etc.

În plus, am suplimentat specificațiile pentru protocoalele folosite de Office, pentru a acoperi versiunile 2007 dar și 2010 pentru Word, Excel, PowerPoint, Access, Publisher, InfoPath, OneNote, Outlook, Groove, SharePoint Workspace și Communications Server.

Radu Georgescu despre oportunitățile din nor

În lumea asta IT, care se cam umple de nori, Radu ne arată aici câteva oportunități de business: hosting, aplicații, billing și computing.

Eu aș mai adăuga IaaS, date și mixuri:

  • IaaS (Infrastructure as a Service), în sensul oferirii de infrastructură și spațiu de stocare către terți (vezi Star Storage, sau Omnilogic, care au mers după modelul Amazon); nu aș numi asta hosting
  • date, în sensul oferirii/vânzării de dataset-uri, care sunt de interes pentru terți (vezi http://pinpoint.com/en-GB/dallas)
  • mixuri, în sensul aplicații on premises, care folosesc servicii din nor, idee care ne duce la punctul următor
  • servicii în nor, care nu sunt aplicații finite (ca cele de mai sus de la Radu), însă pot constitui building blocks pentru asamblarea de mixuri (Software + Services, e mai limpede acum?)
  • framework-uri în nor, care permit dezvoltarea de aplicații în nor
  • PaaS (Platform as a Service), în sensul oferirii unui mediu în nor, care să conțină majoritatea punctelor de mai sus; acest ultim punct pare să nu fie pentru oricine (Google AppEngine, Force.com, Windows Azure), dar nu se știe niciodată…
  • alte păreri?

PS: Radu, nu e nici o problemă dacă S+S nu va fi ”adoptat” ca acronim. Noi (Microsoft) credem cu tărie în el și reprezintă strategia noastră. Vrem ca de acum, clienții noștri să poată să-și aleagă unde să ruleze software-ul Microsoft: la ei în ogradă (on premises), la un partener (probabil prin hosteri) sau în nor (SaaS, da, ne place SaaS, cu rezerva că nu tot ce zboară se mănâncă e IT se poate muta în nor).

OData

OData Dacă v-ați pus întrebarea, care este protocolul de comunicare al SharePoint Server 2010, sau Windows Azure, sau cum comunică Excel 2010 cu SQL Server 2008 R2 (aka PowerPivot), atunci răspunsul este: o combinație de AtomPub, JSON și HTTP. Pe scurt OData, sau Open Data Protocol, adică protocolul bazat pe REST al lui WCF Data Services, fost ADO.NET Data Services, fost ”Astoria”.

Detalii în filmulețul OData- The Movie și pe blogul echipei WCF Data Services.

Veți spune: la ce bun? Păi era nevoie de un protocol pentru acces la date peste HTTP. Ei și? Microsoft se va baza din ce în ce mai mult pe acest protocol pentru produsele sale. Ba mai mult, specificațiile OData au fost deschise. Nu seamănă cu GData de la Google? Ba da, și invităm Google să ni se alăture, pentru a oferi comunității aceste protocoale. Poate ca o evoluție a standardului AtomPub.

PS: nu e odată, bine?