Mi s-a spus ca e jale in magazine in perioada asta. Toti spuneau, colegii, vecinii, rudele, amicii. Dar noi nu si nu. Am auzit de Auchan asta, asa ca hai sa mergem. Ajungem. E un fel de Cora dar cu aer mai low-end.

Loc de parcare gasesc numai dupa niste ture. Noroc ca mai si pleaca lumea. Parchez. Imi trebuie cos. Hopa. Daca aici nu sunt cosuri, inseamna ca inauntru e jale… Ochesc o pereche care iasa. Ma tin dupa ei la masina. Stau si ma uit la ei. Se mira. „Imi cer scuze, astept sa iau cosul”, „Aha”. Intru. Imi trebuie o masina de copt paine. Noroc ca nu am de unde alege. Iau unicul model, il arunc in cos si plec spre alimente. „Domnu’, domnu’!”, alearga o tanti dupa mine. „Avem casa interna pentru asta.” Ok, zic, ma duc dupa ea, dau sa scot cardul. „Nu, nu aici. Veti plati la casa aia de acolo din capat. Cum va numiti?”. „Herczeg, hi, e, ra, ca…”, uff, ii dau buletinul. Ma baga pe computator impreuna cu masinaria. Ma duc la casa… interna. Coada. Ajung la prima tanti. „Cum va numiti?”, „Herczeg”, tacataca la tastatura, se uita la mine incurcata, e clar ca nu m-a gasit. „Prenumele?”. De data asta ma gaseste. Tipareste trei coli A4 identice. Bon de comanda, scrie. Si acum? „Mergeti la colega (langa) sa achitati” Deja imi pierd rabdarea… Ajung la „colega”, casiera, ii dau colile, cardul. Nu merge. Tranzactie esuata. Inca o data. La fel. Alt card. La fel. Ma enerrrveeeez. Bombanesc. O sun pe Dorina. „Adu-mi repede cash, bonuri de masa, bonuri cadou, tot ce ai.” Intre timp ma calmez, cel putin pe exterior… Platesc in sfarsit. Primesc inapoi doua exemplare de coli, capsate cu cate un bon fiscal. „Ce fac cu ele?” „Unul ramane la casa de la iesire… blah, blah”. Nu mai sunt atent.

Vreau sa pleeec!

In viata mea n-am vazut asa un „business process” complicat. Iau si alimente, desi am mari dificultati sa-mi dau seama ce produse sunt pe cate un culoar, fiindca placile cu descrierea produselor se afla deasupra culoarelor, in mijlocul lor si de-a lungul lor, incat sa poti citi de la capat ce cuprind celelalte culoare, nu si cel in dreptul caruia te afli. Interesanta abordare… Oricum, promotiile de la capatul culoarelor iti iau ochii, mai ales ca nu au nici o legatura cu produsele de pe culoarele adiacente. „Spuneti-mi va rog, unde gasesc drojdie?”. „Acolo, la raionul de icre”. „Ha?” De fapt, n-ar trebui sa ma mai mire. Iau si ultima chestie de care imi amintesc. O sun pe Dorina. „Ce mi-ai zis sa mai cumpar?”. Simt o lovitura puternica in umarul drept. Dau sa cad. Ma tin totusi de raft. Era un nene cu un stivuitor, care a dat peste mine. Nici nu clipeste. Fii caaalmmm… respira adaaanc… Aiurea, nu am nici o replica. M-am speriat rau de tot.

Vreau sa pleeec!

Pe culoare e un fel de busculada, ca in traficul bucurestean, cu injuraturile de rigoare, cu impingeri, blocaje, nervi. Iar cosurile astea (cred ca la toate magazinele sunt la fel) cand te lovesc de la spate, exact in tendonul ala intra… Ahile, parca? Doare rau de tot. Spre surprinderea mea, e coada rezonabila la case, cinci-sase cosuri. Mancam la Swiss Grill. Eu iau carnati Schublig si un mix de muraturi. Iam, iam, in sfarsit ceva ce imi place. Iesim. Unde e masina? Tu mai tii minte? Auuu, sau… AuchAm uitat unde am parcat-o…

Vreau acasaaaa!

Filed under: Pfui

# re: Cumparaturi de sarbatori

Sunday, December 23, 2007 12:02 PM by BMoro

Asa iti trebuie, daca nu faci cumparaturi noaptea! Lasand gluma la o parte, cam asa a fost si este prin toate supermarketurile in aceasta perioada… Sunt curios, ce este cu aceasta moda cu masina de copt paine? Am mai multi prieteni care m-au innebunit cat de bune sunt si cum fac ele painea singure… Cred ca o data la cativa ani apare cate un trend, cum a fost acum cativa ani cu storcatoarele de fructe care acum zac prin camari…

# re: Cumparaturi de sarbatori

Sunday, December 23, 2007 12:19 PM by Byty

Oare nu merge sa nu cumperi nimic de craciun? 🙂

# re: Cumparaturi de sarbatori

Monday, December 24, 2007 6:52 PM by zoltanhe

O, ba da… mai ales ca planuiam sa fie asa.

Masina aia de copt manca 1KW si la fiecare coacere consumi cca 4KWh + ingrediente. Dpdv costuri e teapa clara. E bun numai pentru gurmanzi, in sensul ca ti-o faci cum vrei. Sau mai bine zis, cum ai vrut cu 5 ore in urma. Una peste alta e moft.