În discuțiile din ultima vreme am folosit din ce în ce mai mult termeni ca SaaS, PaaS, IaaS sau on-premises. Ei da, venea vorba de cloud computing și văd că fiecare înțelege ce vrea în acest domeniu. Având în vedere hype-ul imens prin care trece, cloud computing-ul aduce un val de termeni și susținători de tot felul. De exemplu, dacă Oracle închiriază niște mașini virtuale de la Amazon și își instalează middleware-ul acolo, deja se bate cu cărămida că aia e ZĂ cloud. La fel, dacă VMvare își încoardă mușchii pe virtualizare și face un pas către datacentere dinamice, deja se fălește că aia e ZĂ private cloud. Dacă mă întrebați pe mine, termenul de private cloud ar trebui interzis fiindcă are sens numai firmelor foarte mari (cu datacentere cu surplus de putere de calcul și potențial de a ”vinde” resurse către filiale care nu își permit astfel de investiții).

Dar iată slide-ul cu care explic eu termenii de:

• private cloud datacentere dinamice on premises, adică mașinile tale. A nu se confunda cu virtualizarea chioară!
• IaaS (Infrastructure as a Service) când închiriezi mașini (de obicei virtuale) de la un vendor, dar trebuie să te ocupi de tot ce este pe acele mașini,
• PaaS (Platform as a Service) când închiriezi mașini dar nu îți bați capul cu ele ci ai grijă doar de aplicația ta,
• SaaS (Software as a Service) când închiriezi aplicația și (de obicei) nu te interesează unde rulează.

Vasăzică ZĂ private cloud e pentru big boys, ZĂ IaaS e pentru departamente IT care vor să mute aplicații existente în cloud, ZĂ PaaS e pentru dezvoltatorii care nu vor să-și bată capul decât cu aplicația lor, iar ZĂ SaaS e pentru business-urile care vor doar să utilizeze aplicații.

PS: Ză