E cam anost muntele iarna fără zăpadă, dar chiar și așa e spectaculos:
Am făcut 13 cadre din mână de pe valea Arpășelului cu focală de 105mm și am pus câteva adnotări la vârfurile mai cunoscute (Negoiu, Lespezi, Lăița, Paltinu, Vânătoarea lui Buteanu, creasta Vârtopel-Arpășel, Arpașu Mic, Podragu, Tărâța, Ucea Mare și Moldoveanu). Enjoy!
Până acum obișnuiam să mergem în Austria la schi în vacanța de iarnă. În România mergeam doar pentru weekend sau pe câte o zi. După ce am văzut sezonul trecut cât de frumos s-a dezvoltat Poiana Brașov, am decis să dăm o șansă și turismului românesc de iarnă. Am petrecut 9 zile din vacanță în Poiana Brașov și nu regretăm nici o clipă.
Să nu credeți că am ieșit mai ieftin! Am făcut mai jos câteva comparații cu observația că și în România și în Austria poți petrece vacanța mai scump sau mai ieftin, în funcție de ce cazare alegi, cum mănânci/bei și cum alegi să te distrezi după schi. Noi am încercat să o facem lată în Poiană și ne-am răsfățat așa cum am fi făcut-o în Austria, în Ötztal, sau Stubaital, sau Kühtai, sau Mölltal. Din România iau în considerare doar Poiana Brașov fiindcă alte stațiuni de schi pur și simplu nu au suficiente pârtii.
Cazare: am stat la Pensiunea Valentin, chiar lângă părtie, cu aproximativ aceeași bani pe care i-am fi cheltuit în .at pe o pensiune mai modestă. Nu se compară răceala gazdelor austriece cu modul extraordinar în care am fost tratați la Valentin. Avantaj .ro.
Skipass: cu cca 30% mai mult în .at ai acces la 5-10 ori mai multe pârtii decât în .ro. Avantaj .at.
Închiriere schiuri: da, pentru cei ca mine, care nu vor să cumpere cu 5-600eur perechea de schiuri și să plângă la fiecare piatră călcată, este important și acest capitol. E cam nasol în .ro fiindcă sunt multe business-uri de închiriere dar sunt puține care sunt de calitate. Prețurile sunt mult mai mici, dar echipamentele sunt slăbuțe. Dacă în .at poți închiria echipament de top, numai bani să ai, la noi trebuie să te întrebuințezi ca să găsești ceva. Noi am avut noroc cu „închirietoria” de la pensiune, probabil îi știți pe cei cu Fischer de la gondolă, mai scumpi, dar foarte ok. Avantaj .at.
Instructor de schi: un instructor personal în .at este cam de 5 ori mai scump decât unul în .ro. Am avut șansa să lucrăm în fiecare zi cu nea Toni Zakariás, un mare om, bun cunoscător de munte, speo, schi de tură și de tehnică modernă de schi alpin. A pus-o din nou pe schiuri pe Dorina, după operația la genunchi de anul trecut și a făcut perfecționare cu mine și cu Klara. Avantaj .ro.
Mâncare/băutură: în bucătăria austriacă sunt puține lucruri care să impresioneze, iar la prețuri chiar și Poiana Brașov e competitivă. Noi aveam în plan să încercăm mai multe restaurante, dar cel din pensiune ne-a cucerit atât de tare încât am rămas acolo în fiecare zi. Dacă aveți o afinitate pentru bucătăria ardelenească, e clar: Avantaj .ro
Distracție: noi nu prea suntem cu cluburile și petrecerile așa că e mai important bazinul, săniușul, patinoarul și apoi o carte sau o bârfă la un pahar în pensiune. De câțiva ani austriecii au investit puternic în atragerea turiștilor în sezonul de vară, așa că sunt plini de ștranduri, bazine și alte asemenea. Nu mă așteptam să gasesc în Poiană nimic apropiat, dar surpriză: nu numai că este bazin la Piatra Mare și la Alpin, dar la primul este și foarte convenabil (în 50 de lei ai acces și la sală și la saună și la salină). Din păcate patinoarul era închis, iar pe pârtia de săniuș de lângă biserică ne-am dat de 5 ori și ne-am lovit de 7 ori pe hopurile alea. Chiar și așa: Avantaj .ro.
Alte chestii calitative:
Informații: adică dacă vreau să văd care instalație merge, care pârtie e închisă, ce temperatură e pe vârf, cum bate vântul, ce evenimente sunt, atunci Poiana Brașov e varză. Este absurd ca cel mai relevant site pentru așa ceva să fie http://jurnalul.ro cu cele 3 webcam-uri. Apoi, nu există o hartă ca lumea a pârtiilor. Cea mai bună e cea de la gondolă, care afișează instalațiile care funcționează. În stațiune sunt altele complet aiurea, iar pe net e vraiște. Pliante? Vise, frate. Avantaj .at.
Pârtii: a trecut vremea când în România nu se întrețineau pârtiile. În plus, în Poiană au început să folosească cele 291 de tunuri și lăncii de zăpadă. Mă îndoiesc să mai fie o stațiune românească atât de bine dotată. Dacă adaug și varietatea de pârtii pentru toate gusturile și forțez un pic, pot să spun că la acest capitol e: Egalitate.
În concluzie, recomand cu căldură tuturor celor care sunt deja fani de Austria, Franța, Bulgaria și alte destinații populare, să dați și voi o șansă turismului românesc de iarnă. Noi am avut cea mai mișto vacanță de schi în Poiană. Ever!
Update: am spus că per total nu am ieșit mai ieftin, dar dacă ați fost atenți la costuri, în .ro ești un pic mai jos cu costurile zilnice, însă noi am stat 9 zile versus 7 câte obișnuiam în .at.
Rămân de părere că cea mai bună soluție pentru cazare pentru drumeții care vor să admire Retezatul este pe valea Râului Mare, de unde poți urca cu mașina în cca 90 de minute pe valea Lăpușnicului Mare până la Gura Bucurei, lângă Poiana Pelegii, la 1600m (itinerar la http://goo.gl/maps/7RZly și descriere la https://zoli.herczeg.ro/2012/07/18/panorame-cu-insula-thassos-si-muntii-retezat/). Astfel, poți beneficia și de condiții (duș, berică, păpică, pat etc) și de munte. Dacă sunteți fani de cort, ignorați. Eu am trecut de faza aia. Prefer să am condiții, și să mă trezesc devreme în zilele de drumeție. Cu trezirea la 05:30, la 07:30 sunt în Poiana Pelegii și la 08:30 la lacul Bucura. De obicei „vitejii” din corturile de la Bucura abia atunci se trezesc, încremeniți de frig. Da, majoritatea află „the hard way” cât de reci sunt nopțile de vară la 2200m și cât de strictă e camparea într-un parc național. Nu mai cărați topoare cu voi, fiindcă nu ai voie să tai nimic acolo și nici să faci focul, iar pentru urs nu se folosește toporul ci cuțitul de lemn.
Înapoi la cazare. În 2009 scriam de Pensiunea Anita, Cabana Rotunda și Pensiunea Iris la categoria stelată și de cabanele Gura Zlata și Doruleț la categoria low-cost. La capitolul low-cost nu e nimic schimbat, iar la cei cu steluțe situația e așa:
Din vacanță, bineînțeles. Dați „full screen” și faceți „zoom” pentru a vedea detalii. Am făcut o grămadă de adnotări în toate cele trei. Vă rog să mă corectați dacă vedeți vreo greșeală. Anul trecut, când am publicat panoramele din Piatra Craiului, am primit foarte multe corecții și sugestii de la iubitorii de munte. Vă mulțumesc.
Prima e de pe muntele Ipsarion, de la 1203m, de 1,52 gigapixeli. Nu am prins o vreme prea bună pentru panorame… Deși orizontul este spălăcit de căldură, totuși se văd suficient de bine părțile din insulă. Dacă ajungeți în Thassos și vreți să urcați pe Ipsarion, se poate merge cu mașina până sus, prin Maries. E mult mai bun drumul forestier, deși pare mai aproape prin Theologos. Eu am făcut greșeala să merg prin Theologos dar la un moment dat mi-a fost milă de mașină și am continuat pe jos. La întoarcere am venit prin Maries. Luați o hartă bună de la un chioșc și folosiți o busolă sau GPS-ul pentru a vă orienta. Indicatoarele sunt confuze sau lipsesc. Bing Maps are hartă bună cu drumurile astea forestiere, iar dacă vă permiteți transfer de date în roaming e beton. Este semnal cam peste tot, fiindcă au niște antene sus pe vârfuri. Ăsta e traseul cel mai bun până sus pe vârf: http://binged.it/MIQZS5. Iar panorama e asta:
http://photosynth.net/view.aspx?cid=c4cacd51-f467-4d06-b9c4-37db3dcea5f0
A doua este de pe Stănuleții Mari, de la 2050m, din Retezatul Mic. Este panorama de backup, de doar 153 megapixeli. Mda, de la o vreme trag și o panoramă de backup rapidă cu focală de 35mm, pentru cazul în care cea bengoasă cu tele de 105mm nu iese sau nu reușește softul să îl asambleze. De data asta era vreme cu nori și vânt puternic, iar norii deplasându-se foarte repede, schimbau luminile și umbrele până făceam eu o tură de cca 40 de poze. E faină și panorama asta, chiar dacă nu are rezoluție prea mare, fiindcă oferă o altă perspectivă asupra Retezatului:
http://photosynth.net/view.aspx?cid=dedb2c85-710a-4bd2-9d19-c4a7090ce4e4
Ultima, cea mai mișto, e de pe vârful Peleaga, de la 2509m, de 1,42 gigapixeli. De data asta a fost vreme superbă. Am ajuns și destul de devreme pe la 10:30 pentru a nu fi deranjat de cumulușii ce urcă inevitabil din văi și nici de drumeți, de altfel foarte numeroși în perioada asta.
http://photosynth.net/view.aspx?cid=74c46ee4-cc25-431b-b570-da540a07e9e1
Drumul de acces pentru Retezat tot valea Lăpușnicului Mare rămâne, fiindcă poți urca cu mașina până în Poiana Pelegii la 1600m. Dacă am urcat eu cu „barca”, poate merge oricine. Am văzut sus tot felul de mașini, de la seria 5, până la Matiz. De data asta Google Maps are hartă mai bună în zonă, dar nu aveți deloc semnal. Harta hard copy e de bază. Sunt trei porțiuni unde trebuie să aveți mare grijă și să mergeți ca melcul: spălătura de la afluența pârâului Scocul Drăgșanului (la 12,3km măsurați cu mașina de la intrarea pe barajul Tomeasa) și cele două șicane cu „ac de păr” sau serpentine, prima care urcă deasupra cheilor de la Zăton (la 15,5km) și a doua care urcă deasupra cascadei Lăpușnicu Mare (la 17,1km). Deh, drumul nu a fost reparat cu adevărat după marile viituri din 1999. Fiindcă am făcut de mai multe ori drumul ăsta, am marcat mai jos câteva repere. Sper să ajute:
PS: Panorama asta din urmă este „featured” pe http://photosynth.net!
Problema e că s-a terminat…
Pentru cei care vor să știe pe unde am fost, iată și o scurtă fotoghicitoare
http://www.trilulilu.ro/video-cultura/distrugerea-raurilor-din-fagaras
Laci bácsi, nu e bine…
Dacă sunteți de acord, puteți semna petiția online aici.
Panoramă din poiana Zăganu spre țancurile de pe versantul vestic:
http://photosynth.net/view.aspx?cid=61776b14-eac1-4f3b-b524-e0545e73c71e
Anul trecut făcusem unul cu săpuniera de pe Vf Ciucaș. De data asta am făcut cu deselereul, de pe trepied, de pe Vf Gropșoare de la 1885m. Dacă ajungeam un pic mai devreme, evitam căldura de la amiază și prindeam și mai multe detalii. Chiar și așa, a ieșit bine:
http://photosynth.net/view.aspx?cid=00947635-e2a1-485d-bcc3-123037dca7f4
La vale erau 10 grade dimineața și 22 ziua. Iată o vedere de la cabana Plaiul Foii, dupămasa:
http://photosynth.net/view.aspx?cid=b1d72caf-f55e-490e-8bc1-9032e433d872
și de la Zaplaz, la amiază:
http://photosynth.net/view.aspx?cid=19e9f00f-c77a-4d6c-961a-12afb50e19a0
Fiică-mea și-a bătut recordul: de la 900m la 1700m până la Zaplaz și înapoi.
Update: la prima panoramă am adăugat câteva repere cu vârfuri, padini, brâne și formațiuni reprezentative. Pentru a le vedea mai bine, faceți full-screen și zoom-in. De la stânga/nord la dreapta/sud:
Turnurile Dianei, Muchia Padinei Popii, Strunga Izvorului, Vârful Padinei Popii, Vârful Ascuțit, Vârful Țimbalul Mare, Vârful dintre Țimbale, Vârful Țimbalul Mic, Șaua Padinii lui Călineț, Brâul Ciorânga Mare, Ramura de Sus a Brâului Ciorânga Mare, Brâul de Sus, Hornul Închis, Vâlcelul Spălat, Canionul Ciorânga Mare, Vâlcelul cu Smirdar, La Amvon, Refugiul Speranțelor, Brâul Răchitei, Padina lui Călineț, Colțul Piticului, Vâlcelul Caprelor, Degetul lui Călineț, Strunga Caprelor, Valea Podurilor, Brâul de Mijloc, Amfiteatrul Colților Gemeni, Vârful Sbirii, Vârful La Om, Poiana Închisă.
Comentariile/corecțiile sunt binevenite, mai ales dacă știți bine zona asta din Piatra Craiului.
Atenție, nu vă aventurați pe poteci nemarcate! Zona aceasta de abrupturi nu este pentru drumețul de rând, iar potecile sunt bătute de alpiniștii echipați corespunzător și care doresc să se cațere pe traseele din acești pereți. Personal nu mă consider un alpinist (n-am urcat trasee mai grele de 3A), însă sunt un mare ”fan” al Pietrei Craiului și am avut șansa să parcurg câteva din aceste poteci nemarcate împreună cu cunoscători.
Aveam niște seturi de poze din iarna trecută din Sölden (de pe vârful Innere Schwarze Schneide, de la 3367m), însă nefiind aliniate, a trebuit să mă întrebuințez un pic pentru a scoate o panoramă acceptabilă. Iată ce a ieșit:
http://photosynth.net/view.aspx?cid=e6316c10-93fb-4c4c-a3a9-3c02197ff57e
Da, într-adevăr, munții ăia din depărtare sunt dolomiții din Italia, de la 80-100km. Ca reper, în spatele Tofanei, este stațiunea Cortina d’Ampezzo.
Zoli Herczeg 
