400m pentru prima oară, la înot

Azi am reușit pentru prima oară să înot (continuu, în stilul liber) 400m . În sfârșit reușesc să mă relaxez și să nu fiu atât de disperat după aer. Ba mai mult, după cei 400m simțeam că pot să înot în continuare fără probleme. Spuneam aici că ajunsesem la 200m dar nu reușeam să mă relaxez pentru a merge mai departe.

Cum am reușit? Mi-a recomandat cineva pe forum să fac intervale, adică să înot așa:

  1. de 16 ori 50m cu 45 de secunde pauză între ele, apoi, în următoarea săptămână
  2. 16 x 50m cu 20s
  3. 8 x 100m cu 45s
  4. 8 x 100m cu 20s
  5. 4 x 200m cu 45s
  6. șamd

Recomandarea este să repeți fiecare set până te simți comfortabil să treci mai departe. Dupa ce am făcut prima oară 8 x 100m, am băgat o ședință pe săptămână în care să înot continuu, dar din ce în ce mai mult de la o săptămână la alta. La prima încercare săptămâna trecută am făcut 300m, iar azi 400m.

Pentru mine a contat foarte mult să îmi stabilesc un plan pe care să îl urmez. Seamănă foarte mult cu un plan de antrenament pentru alergare. Știm deja că la alergare e bine să ai 3 tipuri de alergări pe săptămână: intervale (distanțe scurte în viteză și alergare ușoară între ele), tempo (pentru a te obișnui cu ritmul de la cursă) și long run (încet, distanțe mari, care să se apropie treptat de distanța de la cursă). Practic ce fac eu acum la înot este o combinație de intervale și long run swim. Are sens, nu?

Panoramă de 3,5 gigapixeli cu Brașovul văzut de pe Biserica Neagră

Am studiat un pic cine a publicat panorama asta din București, cea mai mișto pe care am văzut-o până acum. E clar că este un pasionat de fotografie, deține un teleobiectiv bun (cel puțin comparativ cu ce am eu) și ori are o răbdare de fier cu trepiedul, ori folosește un cap robotizat pentru a face cele câteva sute de poze. Da, trebuie să faci sute de poze de detaliu ca într-o matrice și apoi să le „lipești” folosind un PC, pentru a ajunge la rezoluția asta. Iată o panoramă făcută tot de el, din Brașov, la fel de impresionantă:

image

http://photosynth.net/view.aspx?cid=5f8d8a6e-a2c9-4a30-bb1e-e801ab57f28c

Mișu pare să fie din Brașov fiindcă a publicat o căruță de panorame mari din Brașov folosind un alt cont (OrasulMemorabil). Cred că este una și aceeași persoană, fiindcă fotografiile din cele două panorame de pe Biserica Neagră sunt aceleași.

Respect!

Ziua confidențialității datelor

28 ianuarie este Data Privacy Day.
Ajută azi un prieten, o rudă, o colegă să înțeleagă cum își poate controla confidențialitatea datelor sale de pe rețelele de socializare, sau pe telefon, sau în browser. Oriunde.

Fă și tu ceva!

Dacă folosești dispozitive sau servicii Microsoft, vezi aici.

Formulare gratis în SkyDrive prin Excel Web App

Oricine își poate crea de acum sondaje sau formulare simple (de exemplu pentru înscrieri la evenimente) direct în http://skydrive.com. E simplu: creezi un document Excel nou sau deschizi unul existent în SkyDrive, mergi în tabul Insert și apoi Survey:

image

Excel Web App îți va crea un sheet nou în care va salva datele culese. Formularul poate fi răspândit sub formă de link, așa:

Înscriere fantomă

Gata. Să nu vă mai prind cu Google Apps pentru formulare! Am zis. Prietenii știu de ce…

Depozitul de VM-uri open source pentru Windows Azure

Ai nevoie de un soft OSS pe care să-l rulezi în cloud, în Windows Azure? Mergi la http://vmdepot.msopentech.com/ și vezi ce găsești acolo. VM Depot a fost lansat săptămâna trecută de Eduard Koller și echipa de la Microsoft Open Technologies și are deja câteva zeci de imagini cu mașini virtuale preinstalate cu tot felul de goodies open source. Pentru a folosi o imagine de acolo, VM Depot îți va genera un script de deployment pt Linux sau Mac, cu care vei putea să încarci imaginea în contul tău de Windows Azure (fă-ți un trial aici). Ești liber să modifici și să amesteci ce găsești acolo.

Dacă ai o imagine pe care vrei să o împărtășești cu comunitatea, you are welcome.

Detalii la http://blogs.msdn.com/b/interoperability/archive/2013/01/09/getting-started-with-vm-depot.aspx și, bineînțeles la http://vmdepot.msopentech.com/.

Vacanță la schi în Poiana Brașov, o comparație cu Austria

Până acum obișnuiammergem în Austria la schi în vacanța de iarnă. În România mergeam doar pentru weekend sau pe câte o zi. După ce am văzut sezonul trecut cât de frumos s-a dezvoltat Poiana Brașov, am decis să dăm o șansă și turismului românesc de iarnă. Am petrecut 9 zile din vacanță în Poiana Brașov și nu regretăm nici o clipă.

Să nu credeți că am ieșit mai ieftin! Am făcut mai jos câteva comparații cu observația că și în România și în Austria poți petrece vacanța mai scump sau mai ieftin, în funcție de ce cazare alegi, cum mănânci/bei și cum alegi să te distrezi după schi. Noi am încercat să o facem lată în Poiană și ne-am răsfățat așa cum am fi făcut-o în Austria, în Ötztal, sau Stubaital, sau Kühtai, sau Mölltal. Din România iau în considerare doar Poiana Brașov fiindcă alte stațiuni de schi pur și simplu nu au suficiente pârtii.

Cazare: am stat la Pensiunea Valentin, chiar lângă părtie, cu aproximativ aceeași bani pe care i-am fi cheltuit în .at pe o pensiune mai modestă. Nu se compară răceala gazdelor austriece cu modul extraordinar în care am fost tratați la Valentin. Avantaj .ro.

Skipass: cu cca 30% mai mult în .at ai acces la 5-10 ori mai multe pârtii decât în .ro. Avantaj .at.

Închiriere schiuri: da, pentru cei ca mine, care nu vor să cumpere cu 5-600eur perechea de schiuri și să plângă la fiecare piatră călcată, este important și acest capitol. E cam nasol în .ro fiindcă sunt multe business-uri de închiriere dar sunt puține care sunt de calitate. Prețurile sunt mult mai mici, dar echipamentele sunt slăbuțe. Dacă în .at poți închiria echipament de top, numai bani să ai, la noi trebuie să te întrebuințezi ca să găsești ceva. Noi am avut noroc cu „închirietoria” de la pensiune, probabil îi știți pe cei cu Fischer de la gondolă, mai scumpi, dar foarte ok. Avantaj .at.

Instructor de schi: un instructor personal în .at este cam de 5 ori mai scump decât unul în .ro. Am avut șansa să lucrăm în fiecare zi cu nea Toni Zakariás, un mare om, bun cunoscător de munte, speo, schi de tură și de tehnică modernă de schi alpin. A pus-o din nou pe schiuri pe Dorina, după operația la genunchi de anul trecut și a făcut perfecționare cu mine și cu Klara. Avantaj .ro.

Mâncare/băutură: în bucătăria austriacă sunt puține lucruri care să impresioneze, iar la prețuri chiar și Poiana Brașov e competitivă. Noi aveam în plan să încercăm mai multe restaurante, dar cel din pensiune ne-a cucerit atât de tare încât am rămas acolo în fiecare zi. Dacă aveți o afinitate pentru bucătăria ardelenească, e clar: Avantaj .ro

Distracție: noi nu prea suntem cu cluburile și petrecerile așa că e mai important bazinul, săniușul, patinoarul și apoi o carte sau o bârfă la un pahar în pensiune. De câțiva ani austriecii au investit puternic în atragerea turiștilor în sezonul de vară, așa că sunt plini de ștranduri, bazine și alte asemenea. Nu mă așteptam să gasesc în Poiană nimic apropiat, dar surpriză: nu numai că este bazin la Piatra Mare și la Alpin, dar la primul este și foarte convenabil (în 50 de lei ai acces și la sală și la saună și la salină). Din păcate patinoarul era închis, iar pe pârtia de săniuș de lângă biserică ne-am dat de 5 ori și ne-am lovit de 7 ori pe hopurile alea. Chiar și așa: Avantaj .ro.

Alte chestii calitative:

Informații: adică dacă vreau să văd care instalație merge, care pârtie e închisă, ce temperatură e pe vârf, cum bate vântul, ce evenimente sunt, atunci Poiana Brașov e varză. Este absurd ca cel mai relevant site pentru așa ceva să fie http://jurnalul.ro cu cele 3 webcam-uri. Apoi, nu există o hartă ca lumea a pârtiilor. Cea mai bună e cea de la gondolă, care afișează instalațiile care funcționează. În stațiune sunt altele complet aiurea, iar pe net e vraiște. Pliante? Vise, frate. Avantaj .at.

Pârtii: a trecut vremea când în România nu se întrețineau pârtiile. În plus, în Poiană au început să folosească cele 291 de tunuri și lăncii de zăpadă. Mă îndoiesc să mai fie o stațiune românească atât de bine dotată. Dacă adaug și varietatea de pârtii pentru toate gusturile și forțez un pic, pot să spun că la acest capitol e: Egalitate.

În concluzie, recomand cu căldură tuturor celor care sunt deja fani de Austria, Franța, Bulgaria și alte destinații populare, să dați și voi o șansă turismului românesc de iarnă. Noi am avut cea mai mișto vacanță de schi în Poiană. Ever!

Update: am spus că per total nu am ieșit mai ieftin, dar dacă ați fost atenți la costuri, în .ro ești un pic mai jos cu costurile zilnice, însă noi am stat 9 zile versus 7 câte obișnuiam în .at.

ING rulz – din tainele debitului direct

Scurt preambul de banking pentru persoane fizice

Cu un mandat de debit direct poți delega banca să îți plătească furnizorii, cu condiția ca acești furnizori să agreeze asta cu banca. Foarte fain, fiindcă nu mai trebuie să plătești în fiecare lună telefonul, internetul, curentul, gazul, apa, televizorul, mobilul, asigurarea sau orice alte bazaconii recurente la care te-ai înhămat. Trebuie doar să te asiguri că ai bani în cont și banca va plăti pentru tine. Buun, să vedem unde e problema.

Vulnerabilitatea procesului (studiu de caz pentru furnizorul Romtelecom)

Deschiderea unui mandat de debit direct este simplă: spui băncii (online sau offline) că vrei să îți plătească factura de la furnizorul X, îi spui codul client și/sau alte detalii și gata. În spate se iscă un ping-pong de comunicare (de obicei pe email) între bancă și furnizor. Dacă furnizorul acceptă, va începe să trimită o copie a facturii tale către bancă, iar banca va începe să execute plăți din contul tău pe baza acestor facturi.

Încetarea unui mandat este la fel: spui băncii că vrei să se oprească din plăți, ei își execută ping-pong-ul de comunicare cu furnizorul și gata.

Problema e că dacă acest proces de încheiere nu se execută până la capăt, atunci tu ca și client rămâi în aer. În plus, nu poți să mergi pur și simplu la o altă bancă și să deschizi un nou mandat de debit direct, dacă nu l-ai încheiat pe primul. Vorbim de același furnizor. Da, în cazul meu a fost Romtelecom. Să vă explic: aveam un mandat de debit direct cu Raiffeisen pentru a-mi plăti facturile de la Romtelecom, decid că vreau să plec de la Raiffeisen, încetez mandatul de debit direct, închid contul și plec. Problema e că eu degeaba încercam la ING să deschid un nou mandat de debit direct, fiindcă Romtelecom nu trimitea facturile la ING. Ați ghicit: le trimitea tot la Raiffeisen. Vasăzică ping-pong-ul lor de închidere a mandatului nu s-a făcut până la capăt, Raiffeisen și-a băgat picioarele, iar Romtelecom îmi răspundea retard că la ei figurează Raiffeisen și să mă duc să incetez mandatul la ei. Degeaba le-am explicat timp de doi ani că eu am încetat mandatul lui Raiffeisen și să accepte mandatul de la ING. Ce dracu’, până la urmă eu sunt clientul, eu decid cine îmi plătește factura! Da, doi ani m-am certat cu Romtelecom, regulat, cam odată pe trimestru, de obicei când ratam câte o factură și mă deconectau. N-ai cu cine. Era prea complicat să-și pornească neuronul și să opereze cu mâna schimbarea asta în sistemele lor.

Soluția: rogi pe ING să rezolve

În iarna asta mi-am amintit că ING obișnuiește să surprindă plăcut și mi-a venit ideea: ce-ar fi să îi rog pe ei să descâlcească acest caz. Am dat de o doamnă, care m-a ascultat și apoi m-a ținut la curent cu toată investigația. Funcția ei este „Senior Investigation Specialist”. Nici nu știam că există așa ceva. Concluzia a fost că într-adevăr Raiffeisen își băgase picioarele și nu a trimis notificarea de încetare a mandatului către Romtelecom. Au reluat cu toții procesul și acum sunt un client foarte mulțumit al ING Bank.